Stiu, nu e cel mai inspirat moment al vietii mele, m-a luat prin surprindere cum ca El vrea un post (:
Acum incep sa-mi amintesc pe rand toate "vremurile noastre", de la primul sarut pe sanie pana la ultima imbratisare de ramas bun. God, i hate goodbyes >:p.
El era singurul care reusea sa ma scoata afara din casa, cand nu aveam chef de nimic si vroiam doar sa ma uit la desene toata ziua :D
A fost primul baiat pe care lam sarutat, la varsta de 5 ani, iarna pe sanie,urmat de alte saruturi prin scarile blocurilor.
Stia ca ma enervez foarte repede, si facea sa se intample exact asta, iar eu ca o copila naiva ce eram il spuneam la mami :o3.Acum rad, stiu, atunci imi venea sa plang , si chiar plangeam.
A urmat o perioada in care nu mai eram asa de apropiati ca in copilarie, insa odata cu plecarea mea am inceput sa vorbim pe zi ce trece mai mult.
Imi amintesc si acum noaptea aia de revelion, in parcul din fata blocului , prima doza de Redds bauta cu el. Cautam ca niste nebuni tigari la 2 dimineata. :)).
Vara asta am fost mai apropiati ca niciodata,: mesaje, telefoane zilnice, iesit in oras,tigari,Redds, imbratisari.
PS: Vecina de la 2 te iubeste
>:D<